Resilience Lab #2 - De la idee la impact

Resilience Lab #2 - De la idee la impact
Cum transpunem în practică idei și pentru cine?

Vă propunem un nou atelier de discuții, centrat pe ideea de proiect, ca instrument de schimbare, alături de Ciprian Ciocan, director executiv la Fundaţia Comunitară Sibiu.

Pentru o mai bună organizare vă rugăm să completați formularul de înscriere: https://bit.ly/2rcoOfs. Vom confirma participarea pentru primele 15 înscrieri.


Ciprian Ciocan este absolvent al Colegiului Național “Gheorghe Lazăr” și al Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. După ce a activat mai mulți ani în domeniul designului și al marketingului online, a trecut de partea societății civile unde conduce Fundația Comunitară Sibiu, începând cu 2012. Aici a pus bazele unor proiecte precum Maratonul Internațional Sibiu sau Fondul Științescu și a dezvoltate proiecte existente precum YouthBank sau Zilele Vecinătății. A fost de asemenea unul dintre membrii fondatori ai mișcări Vă Vedem din Sibiu ce și-a propus apărare statului de drept și a valorilor europene printr-un protest pașnic și dezbateri în spațiu public.


#ResilienceLab este:

  • un loc de întâlnire între oameni din sectoare diverse, care împreună adaugă valoare ideilor și inițiativelor pentru comunitate și oraș;
  • un loc de dezvoltare şi testare idei și proiecte - pilot pentru comunitate;
  • un loc cu know-how și resurse pentru cei preocupați de dezvoltare organizaţională, comunitară și urbană.
1 Like

Foarte fain si util atelierul! Felicitari organizatorilor!
Una dintre ideile expuse de Ciprian Ciocan a fost cea legata de necesitatea de a testa proiectele noastre inainte de a le pune in practica. In cazul Asociatiei Acasa in Banat, am impartasit experienta noastra legata de proiectul Color the Village, insris la Timotion 2019 si proiectul-pilot organizat de noi cu cateva luni inainte de evenimentul propriu-zis. Testarea ideii ne-a ajutat sa intelegem mai bine comunitatea in care am lucrat, sa vedem ce functioneaza si ce nu in cadrul echipelor, sa ne adaptam logistica unor probleme reale si altele. Chiar si in aceste conditii, cand a venit momentul evenimentului propriu-zis, ne-am confruntat cu probleme neprevazute care ar fi putut fi adresate din timp daca testarea ar fi fost facuta in mod rational, programat. Evenimentul a fost, pana la urma, un succes, insa procesul de invatare prin care am trecut ne motiveaza sa continuam cu mai multa incredere in propriile forte.
Spor la construit resilience!

1 Like

Într-adevăr, unul dintre sfaturile practice transmise de Ciprian Ciocan a fost acela al importanței ”prototipării” proiectelor, indiferent de rolul sau mărimea lor. Mulțumim @radutrifan pentru experiențele împărtășite de la Color the Village. Întotdeauna exemplele din viață ne ajută să înțelegem mai bine și să ne fixăm idei și concepte cheie pentru activități viitoare.

Iată și sumarul dialogului nostru cu Ciprian Ciocan, care a pornit de la premisa că, succesul unui proiect nu depinde de cât de bine este el scris. Formularul de proiect nu este nici pe departe un scop în sine, iar rigorile și formalismele pe care le-ar putea induce un astfel de formular pot chiar periclita construcția și derularea proiectului. Astfel, o primă idee propusă spre reflecție a fost aceea de a aborda formularul de proiect ca pe un suport de clarificare a ideilor, păstrând mereu în minte că, forma este mai puţin importantă, iar secțiunile formularului nu sunt ”scrise în piatră”. Mergând în continuare pe acest raționament, nici relația cu fundațiile comunitare, în calitate de finanțator, nu este una rigidă, unidirecțională, când vine vorba de a aplica pentru finanțare, ba din contră.

Pornind de la această premisă a non-formalismului, între sfaturile lui Ciprian în construcția unui proiect au fost și:

  • ”pornește de acolo de unde ești”, adică să fii realist și onest în același timp, atunci când te autoevaluezi și îți propui ”să schimbi lumea”;

  • să ai mereu drept punct de plecare nevoia din care izvorăște acel proiect, dar care să fie o nevoie reală, verificată cu și acceptată de către cei cărora vrei ”să le schimbi viața”; cunoaşte-ţi beneficiarii, vorbeşte cu ei şi ascultă-i pe oamenii pe care vrei să-i ajuţi;

  • ”nu știi ce nu știi”, deci mare atenție la cum vrei să le schimbi viața, celor cărora ești convins tu că trebuie și au nevoie să le schimbi viața; neapărat întreabă înainte un specialist; idei bune pot dăuna profund unor oameni și comunități pe care nu îi/le cunoști;

  • ”împrumută din gândirea antreprenorială conceptul prototipării”, respectiv testează mai întâi ideea fiecărui proiect la cea mai mică scară posibilă, cu cele mai puţine resurse posibile;

  • ”gândește în pași, cu obiective în scară”, respectiv încearcă să nu treci peste etape și nici să nu îți propui parcurgerea prea multor pași, într-un ritm nesustenabil și, mai ales, nenatural pentru cei cărora te adresezi; poți face asta asumând standarde realiste și oprindu-te în ”puncte de recunoaștere” ale direcției, relevanței și implicării celor cu care ai pornit la drum;

  • ”nu uita să ai grijă de tine și de echipa ta, pentru că, dacă un proiect epuizează echipa, comunitatea nu va mai beneficia nici de echipa ta, nici de proiectul pentru care v-ați sacrificat”.

  • și, nu în ultimul rând, ”învață din eșec”, antrenează-ţi şi pregăteşte-ţi gândirea să înveţe din eşec.

Care dintre sfaturi are pentru tine o semnificație aparte?

Pentru cei care au participat, au mai fost și alte sfaturi posibil să le fi omis aici?

Care sunt experiențele și/sau recomandările tale în abordarea unui proiect?

La finalul întâlnirii, Valentin Mureşan, co-fondator și membru în consiliul director al Fundației Comunitare Timișoara și director general al Intel România, ne-a prezentat platforma team2121.ro, ca pe un spațiu de creare, planificare și comunicare a proiectelor comunitare, dedicat celor ce gândesc pentru următorii 100 de ani.

Următoarea întâlnire Resilience Lab #3 este programată pe 17 decembrie, cu un invitat special pe care îl vom anunţa în curând.